Pozitia Camerei Consultantilor Fiscali (CCF) cu privire la aplicarea ”split TVA”

12 septembrie 2017

Unul dintre cele mai actuale subiecte ale momentului este plata defalcata a taxei pe valoarea adaugata sau cum mai este denumita, ”split TVA”. Aceasta modalitate de colectare a TVA este optinala incepand cu 1 octombrie 2017 si devine obligatorie din 1 ianuarie 2018. Referitor la acest subiect, Camera Consultantilor Fiscali si-a exprimat ingrijorarea deoarece implica o serie de probleme de oridin practic. CCF considera oportuna perioada de aplicarea optionala a TVA-ului defalcat pentru a identifica la nivel practice unde intervin probleme, deoarece acest act normativ va avea implicatii importante asupra sistemelor IT din cadrul companiilor, a evidentelor operationale contabile si asupra relatiilor de decontare cu bancile.

In perioada optional de aplicare a TVA defalcat, CCF va colecta informatii de la companii pentru a identifica problemele cu care se confrunta, pentru a le transmite mai departe autoritatilor abilitate.

Intr-o analiza ampla transmisa catre HotNews, Camera Consultantilor Fiscali identifica 13 probleme punctuale pe care implica aplicarea platii defalcate TVA, conform actualului text de lege.

Nexia_FB_v1

In cele ce urmeaza listam problemele de ordin practic care nu au o rezolvare pana la acest moment, asa cum le-a mentionat Camera Consultantilor Fiscali in articolul publicat pe HotNews.

1)    La art. 3 alin.  (1) se prevede ca orice persoana impozabila, indiferent daca este sau nu inregistrata in scopuri de TVA, este obligata sa faca plata achizitiilor in contul de TVA al furnizorului, la art. 3 alin. (2) fiind exceptate doar persoanele fizice impozabile care nu sunt inregistrate in scopuri de TVA.  Astfel, consideram ca ar trebui exceptate de la aceasta obligatie si persoanele impozabile nestabilite si neinregistrate in scopuri de TVA in Romania, fiindca este imposibil sa se solicite unui nerezident sa stie ca are aceasta obligatie, atata timp cat nici nu este cel putin inregistrat in Romania.  Pe de alta parte este dificil sau imposibil pentru organele fiscale sa aplice contraventiile de la art.18 si 19.  De exemplu, daca o firma din Japonia cumpara din Romania marfuri pe care le revinde in Romania unei firme stabilite in Romania, va primi o factura cu TVA de la furnizor, dar va factura fara TVA, deoarece beneficiarul din Romania este obligat la plata TVA prin taxare inversa.  Firma din Japonia nu este obligata sa se inregistreze in Romania, efectuand toate aceste operatiuni de la sediul sau din Japonia, dar, in principiu, conform ordonantei ar trebui sa faca plata TVA pentru achizitia marfii din RO in contul de TVA al furnizorului;

2)    Intrucat de la 1 ianuarie 2017 s-a introdus un regim special pentru micii agricultori, regim care este menit sa reduca sarcinile administrative ale acestora, ar trebui exceptati si acestia de la obligatia de a plati in contul de TVA al furnizorilor TVA aferenta achizitiilor;

3)    Propunem sa se prevada ca optional orice persoana poate achita in contul de TVA indicat de furnizor, chiar daca nu este expres mentionata la art. 3 alin.(1). De exemplu, daca o persoana fizica  cumpara o masina si face platile prin banca, daca doreste ar trebui sa poata sa faca o plata separata in contul de TVA al furnizorului;

4)    Societatile nerezidente care sunt inregistrate in Romania ar trebui exceptate de la prevederile art. 2 (1), deschiderea conturilor de TVA implicand costuri si sarcini administrative suplimentare care i-ar putea determina sa aleaga alte tari pentru a desfasura activitate economica;

5)    Propunem eliminarea prevederilor referitoare la cesiunile de creanta de la art. 15 alin. (4).  Plata de catre cesionar a TVA din facturile cesionate de cedent in contul acestuia contravine prevederilor art. 3 alin. (1) din ordonanta, deoarece cesionarul nu face o achizitie nici de bunuri nici de servicii cand cumpara o creanta.  De asemenea, in cazul vanzarii creantei la un pret mai mic decat valoarea TVA din facturile cesionate obliga cedentul sa transfere din contul curent in contul de TVA diferenta intre suma platita de cedent si valoarea TVA din facturi.  Aceste sume vor sta apoi blocate in contul de TVA, mai ales in cazurile in care cedentul a facut deja plata la bugetul de stat  pentru TVA din facturile cesionate, fiind necesar sa solicite acordul ANAF pentru a transfera iarasi suma in contul curent;

6)    Este necesar ca prin ordin al presedintelui ANAF sa fie prevazute  si alte sume cu care se poate debita contul de TVA, care in prezent nu sunt prevazute de art. 9 din ordonanta, in urmatoarele situatii:

-platile in numele clientului si incasarile in numele clientului care sunt frecvente.  De exemplu, firma A face o factura de 119 lei catre firma B, dar factura este platita de firma C.  Aceasta din urma, nu face nicio achizitie, dar plateste o factura care contine TVA.  Firma C isi va recupera intreaga suma de 119 lei de la firma B, fara sa fie obligat sa faca factura, fiind doar o decontare. Firma B are drept de deducere din factura firmei A, chiar daca nu a platit-o.  In acest caz sumele nu trec prin conturi de TVA, dar consecinta directa este faptul ca firma B va trebui sa-si recupereze din contul de TVA suma aferenta acestei achizitii pentru care a facut indirect plata, doar cu acordul ANAF;

– incasarea prin firme de curierat sau alti operatori economici a contravalorii facturilor emise, sau plata TVA datorata in vama prin comisionari vamali.  In cazul importatorilor plata TVA catre comisionarul vamal nu este reglementat sa fie efectuata prin contul de TVA, prin urmare se face din contul curent.  Ulterior, marfurile importate sunt vandute pe teritoriul Romaniei cu TVA care se incaseaza in contul de TVA.  Importatorii raman in contul de TVA cu surplusul care reprezinta TVA platita catre comisionarul vamal si ar trebui sa solicite acordul ANAF pentru transferul sumei in contul curent, situatie care va crea blocaje.

7)    La art. 9 (1) lit. b) se prevede ca, se debiteaza cu TVA achitata la bugetul de stat contul de TVA, dar nu se prevede ca plata TVA datorata bugetului se poate face si din contul curent, desi nu exista vreo sanctiune daca aceasta plata s-ar efectua din contul curent;

8)    La art.15 (1) lit. b) este prevazut ca persoana impozabila trebuie sa vireze in contul de TVA sumele care nu au fost platite in acest cont de catre alti beneficiari decat cei de la art. 3 (1).  Dar daca un beneficiar din cei prevazuti la art. 3 alin. (1) plateste eronat in alt cont TVA, nu exista prevedere care sa permita celui care a incasat sa-si transfere in contul de TVA suma aferenta TVA, sa instiinteze beneficiarul si acesta sa nu mai fie sanctionat.  Consideram oportuna o modificare in acest sens, fiind dificil ca platile odata efectuate, beneficiarul sa fie obligat sa corecteze plata, aceasta corectie nefiind posibila fara acordul persoanei care a incasat suma;

9)    La art. 23 lit. a) pentru contribuabilii care au alt an fiscal decat cel calendaristic ar trebui prevazut ca facilitatea privind reducerea cu 5% a impozitului pe profit sa se acorde pentru ultimul trimestru din anul 2017. Nu este clar cum vor aplica prevederea aceasta contribuabilii care sunt platitori de impozit pe profit trimestrial, respectiv cei care platesc impozit pe profit pe primele 3 trimestre si apoi impozit final, sau in cazul celor care platesc impozit pe profit anual.

10)     Potrivit art. 5 si 6  contul de TVA trebuie sa contina in IBAN sirul de caractere TVA, neexistand o prevedere expresa cu privire la faptul ca aceste conturi pot fi deschise numai in Romania. Intrucat exista prevederi care impun ca sumele din conturile de TVA sa se faca venit la bugetul de stat, daca statul are calitatea de creditor, atunci cand inceteaza existenta persoanei impozabile, aceasta prevedere ar putea fi aplicata numai pentru conturile deschise in Romania.

11)    Consideram ca termenul de 7 zile lucratoare pentru virarea din contul curent in contul de TVA (pentru incasari in numerar,  cu cardul sau de la persoane fizice indiferent de modalitatea de plata) este foarte scurt si genereaza o sarcina administrativa disproportionata pentru urmarirea continua a sumelor, efectuarea calculelor si platilor periodice, deoarece se va ajunge ca zilnic sa trebuiasca sa se efectueze transferuri in contul de TVA. Pe langa magazinele care vand cu amanuntul vor fi afectate toate societatile care furnizeaza utilitati catre persoane fizice si toti cei care presteaza servicii catre populatie. Propunem, pentru a evita aceste neajunsuri, sa se stabileasca cel mult doua termene pe luna  pentru aceste viramente.

12)    Ordonanta prevede ca dupa data de 1 ianuarie 2018, pentru platile efectuate prin instrumente de plata, institutiile de credit trebuie sa asigure un mecanism care sa verifice ca aceste plati  se realizeaza doar in conturile de TVA. Deoarece exista numeroase instrumente de plata, inclusiv cardurile bancare fiind instrumente de plata, consideram ca ar fi necesar sa fie enumerate cele care sunt vizate de aceasta prevedere.

13)    Ca observatie generala, aceasta ordonanta va afecta si neplatitorii de TVA, care au calitatea de persoana impozabila, fiind obligate sa faca plata TVA in conturile de TVA ale furnizorilor.  Neplatitorii de TVA (ex. spitale, scoli, gradinite, crese, mici intreprinderi) nefiind familiarizati cu legislatia privind TVA, vor avea dificultati de a se conforma, in special la platile partiale, cand vor trebui sa determine cat din plata reprezinta TVA si sa vireze in contul dedicat al furnizorului.  In consecinta propunem ca ordonanta sa se limiteze la platile intre platitori de TVA, respectiv numai intre conturi de TVA, fara a obliga la transferul sumelor incasate de la neplatitori de TVA in contul de TVA.

Sursa: HotNews.ro

Pentru ca suntem intr-un mediu fiscal-contabil dinamic, mereu supus transformarilor, este important sa ai de partea ta un expert care sa te indrume pentru ca afacerea ta sa prospere. Suntem partenerul de incredere al afacerii tale si suntem doar la un telefon distanta pentru a gasi cele mai bune solutii pentru tine.